Where do i begin
To tell the story
Of how greatful love can be
The sweet love story
That is older than the sea
That sings the truth about the love she brings to me
Where do i start
With the first hello
She gave the meaning
To this empty world of mine
That never did
Another love another time
She came into my life
And made a living fine
She fills my heart
She fills my heart
With very special things
With angel songs
With wild imaginings
She fills my soul
With soo much love
That anywhere i go
Im never lonely
With her along who could b lonely
I reach for her hand
Its always there
How long does it last
Can love be measured by the hours in a day
I have no answers no
But this much i can say
I know ill need her till this love song burn away
And she;ll b there...
How long does it last
Can love b measured by the hours in a day
I have no answers no
But this much i can say
I know ill need her till this love song burn away
And she'll be there...
Love story
Sa nu ma-ntrebi..
Sa nu ma intrebi iubitul meu,
In lipsa ta daca mi-e greu,
Sa nu ma-ntrebi daca iubesc,
Sa nu ma-ntrebi daca traiesc,
Sa nu ma-ntrebi daca mi-e dor,
Sa nu ma-ntrebi de vreau sa mor,
Sa nu ma-ntrebi daca mai pling,
Sa nu ma-ntrebi ce am in gand,
Sa nu ma-ntrebi ce-i frumusetea,
Si suferinta si tristetea;
Sa nu ma-ntrebi ce-i fericirea,
Nici daca am cunoscut iubirea,
Sa nu ma-ntrebi daca zambesc,
In jur de pot sa mai privesc,
Sa nu ma-ntrebi daca ma doare,
Nici daca vad pe cer ca-i soare,
Fara sa-ntrebi am sa-ti raspund,
Frumosul meu cu suflet bland,
La orce-ai vrut sau vrei sa sti,
Raspunsuri,inger vei primi,
In lipsa ta mi-e greu iubire,
Iubesc,traiesc an amintire,
De chipul tau ami este dor,
Eu fara tine vreau sa....mor,
In noapte lacrima-mi ascund,
De dragul tau iubire pling,
Cu tine-n gand adorm cu greu,
In vis apari mereu mereu,
Cei frumusetea?chipul tau,
Cei suferinta?dorul meu,
Cei tristetea?viata mea,
De-ar fi s-o pierd nu mi-ar pasa,
Ca am putut sa te cunosc,
Sa te ating suflet frumos,
Si am putut sa-ti simt iubirea,
Si am aflat ce-i fericirea,
Daca zimbesc o fac prin lacrimi,
Daca privesc nu-s ochii mei,
Ca nu mai am lumina inger,
De cand te-ai departat de ei,
Nu stiu,nu vad daca e soare,
Nimic acum nu are rost,
Secunda fara tine doare,
A fost frumos,frumos...... a fost!
Singuratate, te urasc!
Intotdeauna m-a infiorat acest sentiment al singuratatii, sa imi aud respiratia si gandurile, sa nu pot impartasi cuiva bucuriile, indoielile, zambetele, tradarile, visele parfumate, dezamagirile, neputiintele... Cu totii am trecut prin astfel de momente de singuratate, dar, unii dintre noi, nu si-ar dori sa le mai traiasca vreodata.
Exista oameni care se simt singuri intr-o relatie, care prefera singuratatea pentru ca au fost raniti in relatiile anterioare si le este frica sa se implice. Cunosc femei care au ajuns sa fie singure fara sa isi doreasca acest lucru, dar exista si oameni care iubesc singuratatea, care rad singuri, care plang singuri, oameni care imi par ingrozitor de tristi, desi ei nu recunosc acest lucru. In opinia mea, singuratatea este ca si o boala, grea si apasatoare, e una dintre cele mai mari nefericiri pe care le poti cunoaste in viata.
Eu o urasc!!!
Tristete...neputinta...
As vrea sa trec mai usor peste toate, sa alung tristetea, sa redevin ceea ce am fost. As vrea sa gasesc o sita care sa cearna tot trecutul meu. Sa lase suferintele sa zboare, sa se dezintegreze in neant, iar eu sa raman doar cu ce a fost frumos, cu amintiri care sa ma faca sa zambesc cu nostalgie. Asa as pasi mai increzatoare in viitor, nazuind la culmi pe care n-am indraznit sa le escaladez pana acum. Sa culeg eu insami o floare de colt, sa ma bucur de aerul rarefiat pe care au privilegiul sa-l respire doar cerbii si acvilele, sa ma pot intoarce apoi revigorata printre oameni. M-as avanta atunci in valtoarea vietii, fara sa-mi mai fie teama ca voi fi din nou doborata. Salbaticia naturii sigur m-ar face mai puternica pentru jungla vietii in care trebuie sa traiesc, cu amintiri si cu sperante la un loc. Daca as reusi toate astea, atunci sigur as putea sa zambesc, desi ochii inca mai tradeaza o unda de tristete si lacrimile inca neuscate pe obraji... Si as mai vrea ca zambetul sa se transforme pe nesimtite in ras, in pofta de viata... chiar daca cineva m-a atentionat deunazi ca rasul e un animal periculos...