Toamna e anotimpul meu preferat… iubesc toamna cu zile călduţe în care îţi vine să te îndrăgosteşti, dar şi toamna rece, cu ploi şi mult gri, cu zile în care îţi vine să-ti pui ordine în gânduri, să te bagi sub pătură, să bei un ceai cald şi să citeşti… şi să nu existe telefoane, rude, prieteni şi nimeni să nu mai ştie de tine.
Nu ştiu de ce, dar din copilărie toamna mă simt renăscută, deşi ziua mea de naştere este în aprilie… de 38 ani încoace, toamna e timpul în care eu prind iar aripi, devin mai veselă, mai sociabilă...
De ce iubesc cel mai mult toamna? Pentru că iubesc frunzele colorate uscate (când eram copila le puneam pe perdele), frigul, soarele palid, dar îndrăzneţ, ploaia, pelerinele, zilele de octombrie, prima zi de şcoală, prietenii, pentru că într-o toamnă mi-am confirmat iubirea, pentru că toamna are personalitate, e capricioasă, ne pune să gândim, pentru că toamna şterge transpiraţia verii, pentru că are crizanteme şi must, pentru că-mi aminteşte de bunicii mei...
Aşadar, a venit, a venit toamna… acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine, sau mai bine cu toamna ta…
A venit toamna!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu